RSS

BHAGAVAD GITA si HINDUISMUL 3

19. Cand cel care vede isi da seama ca nu e alt faptuitor decat Tendintele, si-l cunoaste pe cel de dincolo de Tendinte, acela se apropie de fiinta mea.

20. Cel intrupat trecand dincolo de aceste trei Tendinte care sunt originea trupului, eliberat de nastere, moarte, batranete si durere, dobandeste nemurirea.

Arjuna a spus:

21. Dupa ce semne este [recunoscut] cel trecut de cele trei Tendinte, Stapane? in cel fel se poarta si cum trece dincolo de aceste trei Tendinte?

Bhagavat a spus:

22. El nu uraste lumina, activitatea si tulburarea mintii; el nu le doreste, o fiu al lui Pandu, nici cand se arata, nici cand pier.

23. Cel care stand ca un strain nu este clintit de Tendinte, cel care isi zice numai „Tendintele actioneaza”, care se tintuieste si nu se clinteste,

24. Acelasi in suferinta si fericire, multumit, [privind] la fel la un bulgare de pamant, piatra sau aur, nepasator la ce-i placut si neplacut, neclintit, nepasator la defaimare si lauda,

25. Nepasator la cinstire si dispret, nepasator de-i cineva prieten sau dusman, renuntand sa treaca la orice fapta, despre acesta se spune ca a trecut de Tendinte.

26. Cel care ma cinsteste cu yoga daruirii, fara abatere, acela trecand dincolo de aceste Tendinte, poate sa devina una cu Brahman.

27. Eu sunt temelia lui Brahman cel nemuritor si neclintit, a Legii eterne si a fericirii depline.

-XV-

Cartea a cincisprezecea numita

YOGA SPIRITULUI SUPREM

Bhagavat a spus:

1. Se spune ca exista un smochin etern, cu radacina in sus si crengile in jos, ale carui frunze sunt imnurile vedice; cel care-l cunoaste, acela cunoaste Veda.

2. Crengile sale se intind in jos si in sus; crescute din Tendinte au drept mladite obiectul simturilor; radacinile care coboara in jos sunt legate de fapte in lumea oamenilor[1].

3. De aici[2] nu i se vede forma, nici capatul, nici inceputul si nici cat tine; taind acest smochin cu radacini adanci, cu securea puternica a desprinderii [de lume],

4. Trebuie aflat taramul de unde cei plecati nu se mai intorc. Catre acest Spirit al inceputului ma indrept, de unde a izbucnit stravechea miscare.

5. Cei fara mandrie si tulburare a mintii, care au invins pacatul inlantuirii, mereu [andreptati] asupra Sinelui Suprem, cu dorintele stinse, eliberati de dualitatea numita fericire-durere, merg fara sa rataceasca, spre acest taram neclintit.

6. Pe acesta nu-l lumineaza nici Soarele, nici Luna, nici focul; de unde plecand nu te mai intorci, acela este lacasul meu suprem.

7. O parte a mea, devenita viata in lumea celor vii, taraste necontenit [dupa sine] simturile care, cu cel intern, sunt sase, si care se afla in Natura;

8. De capata un corp sau chiar de-l paraseste, Stapanul luandu-le, merge cu ele[3], asa precum vantul cu parfumurile din lacasul [lor].

9. Prin stapanirea auzului, vazului, tactului, gustului, mirosului ca si a simtului intern, el ajunge la obiectele simturilor.

10. Cei cu mintea tulburata nu-l vad cand pleaca [din trup] sau sta [an trup] sau cand legat de Tendinte ia parte la viata; il vad cei care au ochiul Cunoasterii.

11. Yoghinii care se straduiesc, il vad stand in sinea lui; cei nedesavarsiti, lipsiti de gandire, chiar daca se straduiesc, nu-l vad.

12. Stralucirea plecata din Soare, care lumineaza intreaga lume, cea din Luna si din foc – stralucirea aceasta, sa stii, a mea este.

13. Patrunzand in pamant, sustin toate fiintele prin forta [mea]; eu hranesc ierburile toate, cand devin Soma, esenta sevelor.

14. Devenind [focul] Vaishvanara[4] care salasluieste in trupul vietuitoarelor, impreuna cu suflurile inspirator si expirator, eu coc hrana cea de patru feluri.

15. Eu sunt asezat in inima Totului; de la mine [vin] tinerea de minte, Cunoasterea si ce-i opus [lor], eu sunt cel pe care-l dezvaluie toate Vedele[5], eu sunt cel ce-a facut Vedanta[6], si numai eu sunt cel ce cunoaste Vedele.

16. in lume exista doua Spirite, cel destructibil si cel indestructibil; cel destructibil este una cu toate fiintele, celui indestructibil i se spune cel neclintit.

17. Exista insa un alt Spirit mai presus de toate, numit Sinele Suprem – care, patrunzand cele trei lumi, le sustine – Stapanul Divin neclintit.

18. Deoarece sunt dincolo de cel destructibil, si mai presus chiar de cel indestructibil, de aceea sunt cunoscut in lume si in Vede ca Spirit Suprem.

19. Cel care ma cunoste astfel, fara tulburarea mintii, ca Spirit Suprem, [numai] acel a toate cunoscator mi se daruieste cu intreaga fiinta, o Bharata.

20. Astfel, [ti-]am spus invatatura cea mai tainica, o tu cel fara de pata; intelegand-o, devii intelept si esti cu datoria implinita, o Bharata.

-XVI-

Cartea a sasesprezecea numita

YOGA DEOSEBIRII DINTRE STAREA DIVINA SI CEA DEMONICA

Bhagavat a spus:

1. Lipsa de frica, curatia inimii, statornicia in Cunoastere si yoga, daruirea, infranarea, sacrificiul, invatatura, asceza, dreapta purtare,

2. Nevatamarea, adevarul, lipsa maniei, renuntarea, linistea, neclevetirea, mila pentru vietuitoare, neravnirea, blandetea, sfiosenia, cumpatarea,

3. Taria, iertarea, hotararea, curatia, ne-dusmania, ne-mandria sunt ale acelui nascut pentru o stare divina, o Bharata!

4. Fatarnicia, dispretul si mandria, mania si asprimea, ca si necunoasterea sunt ale celui nascut pentru o stare demonica.

5. Starea divina, se stie, duce la eliberare; cea demonica duce la inlantuire; nu fi indurerat, esti nascut pentru o stare divina, o fiu al lui Pandu.

6. Exista doua plasmuiri ale fiintelor in aceasta lume; cea divina si cea demonica. Pe cea divina ti-am dezvaluit-o cu de-amanuntul; ascult-o, o fiu al lui Pritha, pe cea demonica.

7. Oamenii demonici nu cunosc nici activitatea, nici inactivitatea; in ei nu exista nici curatie, nici regula in purtare, nici adevar.

8. Acestia spun ca lumea este fara adevar, fara baza, fara stapan, nascuta fara inlantuire [cauzala], avand dorinta drept temei; ce altceva?[7]

9. Sprijinindu-se pe aceasta parere, cei care si-au pierdut Sinele, putini la minte, crunti la fapte si raufacatori, se nasc spre distrugerea lumii.

10. Dedati dorintelor ce nu pot fi implinite, plini de fatarnicie, mandrie si dispret, luand din cauza tulburarii mintii apucaturi rele, isca deprinderi josnice.

11. Cuprinsi de nenumarate griji ce sfirsesc o data cu moartea, avand mai presus de toate dorintele si bucuria carnii, incredintati ca asta e totul,

12. inlantuiti de sute de nazuinti, stapaniti de dorinta si manie, doresc sa stranga bogatii [pe cai] nedrepte, pentru a-si implini poftele.

13. „Azi am dobandit aceasta”, „ami voi implini aceasta dorinta”, „acest bun este si acela va fi alta data al meu”,

14. „Acest dusman l-am doborat si-i voi dobora si pe ceilalti”, „Stapanul Divin eu sunt”, „am parte de bucurii, ma implinesc, sunt puternic, fericit”.

15. „Sant bogat, de neam nobil, cine mai este ca mine?”, „Voi pune sa se faca sacrificii, voi face danii, ma voi bucura”, asa gandesc cei tulburati de necunoastere.

16. Bantuiti de nenumarate ganduri, invaluiti in plasa tulburarii mintii, prinsi de implinirea poftelor, cad in infernul cel necurat.

17. Plini de sine, vanitosi, plini de mandria averii si de dispret, sacrifica doar cu numele, cu fatarnicie, nu dupa cum este randuit.

18. Sprijiniti pe egoism, forta, dispret, dorinta si manie, ma urasc in corpul lor si al celorlalti, pismuitori.

19. Pe acesti haini cruzi, cei mai josnici dintre oameni, pe acesti uriti la chip, in [nenumaratele] renasteri (samsara) ii arunc mereu numai in matci demonice.

20. Acesti rataciti, intrati in matca demonica, din nastere in nastere, nedobandindu-ma pe mine, o fiu al lui Kunti, merg spre treapta cea mai de jos[8].

21. intreita este aceasta poarta a infernului in care se pierde Sinele: dorinta, ura si pofta; sa fie lepadate, deci acestea trei.

22. Omul care s-a eliberat de cele trei porti ale intunericului, o fiu al lui Kunti, merge spre propriul sau bine, si ajunge la conditia suprema.

23. Cel care lepadandu-se de ce-i randuit in Shastra[9] merge dupa bunul sau plac, nu dobandeste nici desavarsirea spirituala, nici fericirea si nici conditia suprema.

24. De aceea, Shastra sa-ti fie canonul cand hotarasti ce trebuie si ce nu trebuie facut; cunoscand fapta cuprinsa in randuielile din Shastra, tu trebuie sa o indeplinesti aici[10].

-XVII-

Cartea a saptesprezecea numita

YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI CREDINTE

Arjuna a spus:

1. Cei care, lepadandu-se de ce-i randuit in Shastra, sacrifica patrunsi de credinta, in ce stare se alfa, o Krishna? [An] sattva, rajas sau tamas?

Bhagavat a spus:

2. Credinta celor intrupati este de trei feluri, nascuta din firea [fiecaruia]; ea tine se sattva, rajas si tamas; ascult-o:

3. Credinta fiecaruia, o Bharata, este pe masura firii sale; omul este facut din credinta [lui]; cum ii este credinta asa este si el.

4. Cei ce tin de sattva sacrifica zeilor; cei ce tin de rajas [sacrifica demonilor] Yaksha si Rakshas, iar cei ce tin de tamas, celor plecati (preta) si stafiilor (bhuta).

5. Oamenii care savarsesc asceze crunte, neranduite in Shastra, cuprinsi de fatarnicie si egoism, stapaniti de dorinta, patima si violenta,

6. Cei fara minte, care vlaguiesc multimea elementelor[11] in trup, si chiar pe mine cel care salasluiesc in mijlocul trupului – acestia sa-i stii, au indemnuri demonice.

7. Hrana ce place tuturor este de trei feluri; la fel si sacrificiul, asceza si dania; asculta deosebirea dintre ele:

8. Bucatele care sporesc viata, vioiciunea, puterea, sanatatea, fericirea si bucuria – cele gustoase, cu ulei, care nu se strica, placute – le plac celor ce tin de sattva.

9. Bucatele amare, acre, sarate, prea fierbinti, iuti, fara gust, care ard – placute celor ce tin de rajas – sunt datatoare de suferinta, suparare si boala.

10. Statuta, cu gust pierdut, rau mirositoare, stricata, resturi nepotrivite pentru sacrificiu – asa este mancarea ce place celor ce tin de tamas.

11. Sacrificiul statornicit de canoane, care este facut de cei ce nu-[i] doresc fructul, cu mintea concentrata [spunandu-si] „trebuie adus sacrificiul”, [acest sacrificiu] tine de sattva.

12. insa, de se sacrifica in vederea fructului [sau], si mai mult, din fatarnicie, acest sacrificiu, sa stii, o Bharata tine de rajas.

13. Sacrificiul care nu este randuit, in care nu se dau bucate, lipsit de mantra, fara rasplata pentru preot, lipsit de credinta – se spune ca tine de tamas.

14. Adorarea zeilor, a celor nascuti de doua ori, a invatatorilor[12] si a inteleptilor, curatia sufleteasca, cinstea, castitatea, nevatamarea – [iata ce] se numeste asceza trupului[13].

15. Cuvantul care nu tulbura, adevarat, placut si prietenos, recitarea Vedelor – iata ce se numeste asceza cuvantului.

16. Seninatatea mintii, blandetea, tacerea, stapanirea de sine, curatia inimi – iata ce se numeste asceza mintii.

17. Acestei intreite asceze, savarsita cu credinta neantrecuta, de oamenii care practica yoga, care nu doresc fructul actiunilor, i se spune ca tine de sattva.

18. Despre asceza savarsita cu fatarnicie pentru a dobandi cinstire si adorare se spune aici ca tine de rajas; [ea este] trecatoare, nestatornica.

19. Ascezei care este facuta sub stapanirea tulburarii mintii, prin chinuirea propriei fiinte sau pentru distrugerea alteia, i se spune ca tine de tamas.

20. Daniei, care este savarsita cu gandul „trebuie dat”, care nu-i spre folos, la vreme si loc [potrivite], cand [primitorul] este un vas ales[14], i se spune ca tine de sattva.

21. Si daca dania este facuta spre folos, urmarind fructul cu de-a sila, i se spune ca tine de rajas.

22. Daniei, facuta la loc si vreme nepotrivite, unora care nu sunt vase alese, fara cinstire si cu dispret, i se spune ca tine de tamas.


[1] Se reia tema arborelui cosmic, prezentata prima data in Rig-Veda I, 24, 7. In Katha-Upanishad, VI, 1 se vorbeste de „smochinul etern cu radacina in sus si crengile in jos”, reprezentand pe Brahman si nemurirea in care sunt asezate toate lumile. Brahman este radacina cereasca a lumii, dupa cum lasa sa se inteleaga un alt pasaj din Shveta-shvatara-Upanishad, III, 9. Interpretarea din Bh-g. a imaginii pomului rasturnat difera de cea upanishadica, arborele nemaifiind o realitate eterna, ci o iluzie care trebuie taiata.

[2] „De aici”: din aceasta lume.

[3] „Ele”: simturile externe si cel intern.

[4] „Vaishvanara”: principiul ignic universal aflat in stomacul vietuitoarelor unde asigura mistuirea.

[5] „Cel pe care-l dezvaluie toate Vedele”: litt. „cel ce este cunoscut prin toate Vedele”.

[6] „Vedanta”: sfarsitul Vedelor, desemneaza Upanishadele.

[7] Strofa ce face aluzie la scoala Carvaka. Totusi, Garbe acrediteaza ipoteza ca aluzia s-ar referi la sistemul Vedanta; el citeaza in acest sens Tattiriya-Upanishad, II, 6, care afirma ca lumea s-a nascut din dorinta Sinelui suprem de a se multiplica.

[8] „Treapta cea mai de jos”: a fiintelor inferioare.

[9] „Shastra”: textele care reglementeaza normele de viata in traditia brahmanica; cel mai cunoscut dintre ele este cel al lui Manu.

[10] „Aici”: in lumea aceasta.

[11] „Multimea elementelor”: sk. bhutagrama este o expresie care poate fi susceptibila si de alta interpretare decat cea adoptata in general ca referindu-se la elementele constructive ale fiintelor. Credem ca expresia poate fi interpretata ca referindu-se la „multimea fiintelor” divine care alcatuiesc pantheonul interior. Cf. nota 33.N33 Cf. Atharva-Veda XI, 8, 18: „divinitatile salasluiesc in trupul [uman] ca vitele in grajd”. Acelasi text compara trupul omenesc cu un vas in care locuiesc cei sapte Rishi, iar Brihad-aranyaka-Upanishad, (II, 2, 3) ii identifica pe acestia cu cele sapte sufluri vitale.

[12] „Adorarea… invatatorului”: vezi nota 16.

[13] „Asceza trupului, a cuvantului si a mintii, la care se refera strofele 14-16, este intalnita si in buddhism.

[14] „Vas ales”: expresie legata de imensul prestigiu de care se bucura vasul – si recipientul in general – in lumea indiana, unde este adorat ca o emblema cosmica si divina. „A face din cineva un vas ales” reprezinta forma metaforica a sensului de „a cinsti”, „a adora”.

 

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: