RSS

BHAGAVAD-GITA si HINDUISMUL 2

46. Cu coroana, cu ghioaga, cu disc in mina, doar asa vreau sa Te vad; fii [iar] cu forma Ta cu patru brate, o Tu cel cu o mie de brate, care iei toate formele.

Bhagavat a spus:

47. Din indurare, o Arjuna, ti-am aratat prin puterea magiei mele forma-mi suprema facuta din lumina, intreaga, fara de sfarsit, cea a inceputului, de altul decat tine nevazuta inca.

48. Nici prin Vede, sacrificii, invatatura sau danii, si nici prin rituri sau asceze crunte, eu nu pot fi vazut in aceasta forma in lumea oamenilor de altul decat de tine, o erou [al neamului] Kuru.

49. Sa nu ai frica si mintea tulburata vazand aceasta forma a mea atat de ingrozitoare; fara spaima, cu inima voioasa, priveste din nou la aceasta forma a mea!

Sanjaya a spus:

50. Vorbindu-i astfel lui Arjuna, Vasudeva si-a aratat din nou forma lui; Marele Suflet l-a linistit pe cel speriat, revenind la forma lui blanda.

Arjuna a spus:

51. Vazandu-ti aceasta forma omeneasca blanda o Janardana, acum mi-a revenit judecata, mi-am redobandit firea.

Bhagavat a spus:

52. Forma-mi cea greu de vazut, tu ai vazut-o; insasi zeii nazuiesc mereu s-o vada.

53. Nici prin Vede, nici prin asceza, nici prin danii si prin sacrificiu, eu nu pot fi vazut precum m-ai vazut tu.

54. insa printr-o daruire unica, o Arjuna, eu pot fi cunoscut astfel, vazut cum sunt cu adevarat, si cuprins, o tu care-ti distrugi dusmanii.

55. Cel care savarseste faptele intru mine, ma are pe mine ca ultim scop, daruit mie, liber de inlantuire, fara ura pentru toate fiintele, acela merge la mine, o fiu al lui Pandu.

-XII-

Cartea a douaspezecea numita

YOGA DARUIRII DE SINE

Arjuna a spus:

1. Astfel, unii te adora pe tine, mereu uniti, daruiti, [iar] altii [al adora] pe Cel Indestructibil si Nemanifestat; din acestia care sunt cei mai priceputi in yoga?

Bhagavat a spus:

2. Cei care patrunzand cu inima in mine ma adora mereu uniti, cu credinta suprema, aceia sunt socotiti de mine drept cei mai buni yoghini.

3. insa cei care-l adora pe Cel Indestructibil, cel Nenumit, Cel Nemanifestat, Cel Atotpatrunzator, Cel ce nu poate fi gandit, Cel Neclintit, Cel Nemiscat, Cel incremenit,

4. Stapanidu-si totalitatea simturilor, mereu cu mintea egala, daruiti binelui tuturor fiintelor, aceia ma dobandesc.

5. Cei care-si indreapta mintea asupra celui Nemanifestat au parte, pe deasupra, de nenumarate greutati, caci conditia de nemanifestare este cu greu dobandita de cei ce au trup[1].

6. Cei care, renuntand la toate faptele lor pentru mine, devotati mie, ma adora in timp ce mediteaza la mine, printr-o yoga exclusiva,

7. Pentru ei, care au patruns cu gandirea in mine, eu sunt cel care ii scoate fara intarziere din oceanul mortii si al renasterilor (samsara).

8. Pune-ti in mine inima ta; patrunde in mine cu mintea ta; in mine vei locui dupa aceea[2], neandoios.

9. De nu poti sa-ti aduni mintea neclintita in mine, atunci, O Dhananjaya, cauta sa ma dobandesti prin exercitiul yoga.

10. De nu esti in stare nici de exercitiul yoga, daruieste-mi mie faptele. De savarsesti toate faptele avandu-ma pe mine drept scop, vei obtine desavarsirea spirituala.

11. De nu esti in stare sa indeplinesti nici aceasta, atunci avand sprijin in unirea cu mine, savarseste parasirea fructului tuturor faptelor, stapan pe sine.

12. Cunoasterea este mai buna decat exercitiul; concentrarea mintii intrece Cunoasterea; renuntarea la fructul [faptelor] intrece concentrarea mintii[3]; iar linistea vine imediat dupa renuntare.

13. Fara sa urasca nici o fiinta, prietenos si milos, fara [sa gandeasca] „al meu” si „eu”, acelasi in durere sau bucurie, rabdator.

14. Mereu multumit, yoghinul cu sinele stapanit, care-si tine hotaririle, nazuind spre mine cu inima si cu mintea, cel daruit mie, acela mi-e drag.

15. Cel de care nu se teme lumea si care nu se teme de lume, care este eliberat de zbuciumul bucuriei, furiei si fricii, acela mi-e drag.

16. Nelegat [de nimic], cinstit, priceput, strain de toate, din care a plecat suferinta, renuntand sa treaca la orice fapta, cel care este daruit mie, acela mi-e drag.

17. Cel care nu se bucura, nu uraste, nu se supara, nu doreste, care renunta la bine si rau, cel astfel daruit, acela mi-e drag.

18. Acelasi cu dusmanii sau prietenii, ca si la cinste si dispret, la frig si caldura, acelasi la fericire si durere, scapat de inlantuire,

19. Nepasator la insulta sau lauda, tacut, multumit cu orice, fara casa, cu mintea neclintita, daruit mie – asa este omul drag [mie].

20. insa cei care adora aceasta Lege nemuritoare, asa cum [ti-]a fost spusa, credinciosi, avandu-ma pe mine drept ultim scop, daruiti, aceia imi sunt foarte dragi.

-XIII-

Cartea a treisprezecea numita

YOGA DISCRIMINARII iNTRE NATURA SI SPIRIT

Bhagavat a spus:

1. Trupul acesta, o fiu al lui Kunti, este numit „camp”[4]; celui care il cunoaste i se spune „cunoscator al campului”.

2. Cunoscatorul campului, sa stii, eu sunt, in toate campurile, o Bharata; cunoasterea campului si a cunoscatorului campului – pe aceasta o socotesc Cunoastere.

3. Afla de la mine, pe scurt, ce este acest camp, cu cine seamana si de unde vine, iar despre celalalt [cunoscatorul campului], ce este si care-i este puterea.

4. A fost cantat de multe ori in versuri[5] felurite de fiecare Rishi, si in cuvinte pline de temei si limpezi in Brahma-sutra[6].

5. Marile Elemente, Eul, Mintea, Cel Nemanifestat, cele zece forte si [anca] una[7], cele cinci pasuni ale simturilor[8],

6. Dorinta, ura, fericirea, durerea, corpul, gandirea[9], neclintirea – aceasta este, pe scurt spus, campul cu transformarile lui.

7. A nu fi mandru, a nu fi prefacut, nevatamarea, rabdarea, dreapta purtare, cinstirea invatatorului, curatia si statornicia, stapanirea de sine,

8. Renuntarea la obiectele simturilor, lepadarea de sine, intelegerea raului [care vine din] nastere, moarte, batranete si boala,

9. Desprins, nelegat de copii, sotie, casa si celelalte, mereu egal [an spirit], de se intimpla cele dorite sau nedorite,

10. Mie, daruire neantrerupta, printr-o yoga fara abatere, asezarea in locuri singuratice, dezgust de a se aduna cu oamenii,

11. Continua Cunoastere a Sinelui Suprem, intelegerea rostului cunoasterii adevarului[10] – aceasta este Cunoasterea; ceea ce este altfel decat aceasta se numeste necunoastere.

12. iti voi dezvalui obiectul Cunoasterii, pe care cunoscandu-l se dobandeste nemurirea; este supremul Brahman, fara de inceput, despre care se spune ca nu este nici Fiinta, nici Nefiinta.

13. El are pretutindeni maini si picioare; pretutindeni ochi, capete si fete; pretutindeni are urechi; se afla in lume, invaluand totul[11].

14. Parand[12] a avea insusirile tuturor simturilor, el este lipsit [totusi] de toate simturile; este desprins si sustine totul; lipsit de Tendinte, are [totusi] parte de Tendinte.

15. inauntrul si in afara fiintelor, miscator si nemiscator, este de necunoscut din cauza subtilitatii [sale]; cand este aproape este departe.

16. Neampartit, salasluieste in fiinte ca si cum [ar fi] impartit; el trebuie cunoscut drept cel ce sustine fiintele, drept cel ce le distruge, drept cel ce le creeaza.

17. I se spune stralucirea stralucirilor, cel de dincolo de tenebre, Cunoastere si obiect al Cunoasterii, cel ce se dobandeste prin Cunoastere, cel ce sta in inima Totului.

18. Ti-am vorbit pe scurt de camp, de Cunoastere, de obiectul Cunoasterii; cel daruit mie, stiind [aceasta], se apropie de fiinta mea.

19. Natura si Spiritul, sa stii, sunt ambele fara de inceput; transformarile si Tendintele, sa stii, se nasc din Natura.

20. Daca exista efect, instrument si faptuitor, cauza lor se numeste Natura; daca cineva are parte de bucurii si de dureri, cauza se numeste Spirit.

21. Spiritul care sta in Natura ia parte la Tendintele nascute din Natura; inlantuirea lui de Tendinte este cauza nasterii dintr-o matca buna sau rea.

22. „Cel care priveste”, „cel care hotaraste”, „cel care suporta”, „cel care are parte”, „Marele Stapan Divin”, „Sinele Suprem” – asa este numit Spiritul Suprem in acest trup.

23. Cel care cunoaste astfel Spiritul si Natura impreuna cu Tendintele, oricum ar trai, nu se mai naste din nou.

24. Unii, cu ajutorul meditatiei, vad ei insisi Sinele in sinea lor; altii, prin Samkhya si Yoga, iar altii prin yoga faptei.

25. Unii, necunoscandu-l astfel, il adora din auzite de la altii; chiar si acestia trec dincolo de moarte, avand drept ultim scop invatatura revelata.

26. Ori de cate ori se naste o fiinta miscatoare sau nemiscatoare, sa stii, este din cauza unirii cunoscatorului campului cu campul, o tu, [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.

27. Cel care-l vede pe Supremul Stapan Divin salasuind la fel in toate fiintele, nepieritor cand acestea pier, acela este cel care vede.

28. Caci daca-l vede pe Stapanul Divin salasluand la fel pretutindeni, nu-si loveste singur Sinele[13], si ajunge astfel la conditia suprema.

29. Cel care vede ca pretutindeni toate faptele sunt indeplinite de Natura, si ca Sinele este nefaptuitor, acela este cel care vede.

30. Cand descopera ca diversitatea fiintelor este Unitate, si ca numai aceasta se faramiteaza, atunci se apropie de Brahman.

31. Fiind fara de inceput si lipsit de Tendinte, Sinele Suprem este neclintit; desi salasluieste in corp, o fiu al lui Kunti, el nu faptuieste si nu este intinat.

32. Precum eterul omniprezent nu este intinat din cauza subtilitatii sale, asa si Sinele care salasluieste pretutindeni in trup, nu este intinat.

33. Precum soarele lumineaza singur intreaga lume, tot asa si stapanul campului lumineaza intregul camp, o Bharata.

34. Cei care prin ochiul cunoasterii au vazut astfel deosebirea dintre camp si cunoscatorul campului, [precum] si eliberarea fiintelor de Natura, ajung la Cel Suprem.

-XIV-

Cartea a patrusprezecea numita

YOGA DEOSEBIRII CELOR TREI TENDINTE

Bhagavat a spus:

1. iti voi dezvalui mai departe suprema si cea mai desavarsita Cunoastere dintre Cunoasteri, pe care cunoscand-o, ascetii toti au ajuns, de aici[14], la suprema desavarsire spirituala.

2. Luand sprijin in aceasta Cunoastere, au devenit asemenea mie; la creatia Lumii, nu se mai nasc, si la topirea ei, nu se tem.

3. Matca mea este Marele Brahman; in el pun eu saminta; din el se nasc toate fiintele, o Bharata.

4. Trupurilor care se nasc din orice matca, o fiu al lui Kunti, lor, Marele Brahman le este matca, [iar] eu, tatal care da saminta.

5. Sattva, rajas si tamas sunt Tendintele nascute din Natura; ele inlantuie in trup, o tu cel cu bratul mare, pe neclintitul intrupat.

6. intre acestea, sattva fiind fara de pata, este lumina si ne-chin; ea inlantuie prin legatura fericirii si prin legatura cunoasterii.

7. Rajas, sa stii, are pasiunea ca esenta, se naste din sete si legatura; ea inlantuie, o fiu al lui Kunti, pe cel intrupat, prin legatura faptei.

8. Tamas, sa stii, este necunoasterea, este tulburarea mintii, a tot ce este intrupat; ea inlantuie prin delasare, lene si somn, o Bharata.

9. Sattva leaga de fericire, rajas – de actiune, o Bharata; tamas insa, invaluand Cunoasterea, leaga de delasare.

10. Sattva apare invingand pe rajas si tamas, o Bharata; rajas [anvingand] pe sattva si tamas, iar tamas invingand pe sattva si rajas.

11. Cand lumina, Cunoasterea, ia nastere in toate portile[15] acestui trup, atunci sa se stie ca sattva a sporit.

12. Nazuinta vie, activitatea, trecerea la fapte, nelinistea, dorinta, ele se nasc cand sporeste rajas, o tu [cel puternic ca un] taur [printre] Bharata.

13. intunecarea si neactivitatea, delasarea si intunecarea mintii, ele se nasc cand sporeste tamas, o bucurie a neamului Kuru.

14. Daca sattva este sporit cand moare omul, atunci el merge spre lumile nepatate ale celei mai inalte Cunoasteri.

15. Daca rajas [este sporit] cand moare omul, el renaste printre cei legati de fapta; daca tamas [este sporit] cand moare omul, el renaste in matca unei [fiinte] cu mintea tulburata.

16. Despre fructul fara pata al unei fapte bune se spune ca tine de sattva; insa fructul lui rajas este suferinta, fructul lui tamas – necunoasterea.

17. Din sattva se naste Cunoasterea, din rajas nazuinta vie; delasarea si tulburarea mintii vin din tamas, la fel ca si necunoasterea.

18. Cei care se afla in sattva merg in sus; cei care tin de rajas stau la mijloc; cei care stau sub actiunea ultimei dintre Tendinte, cei care tin de tamas, merg in jos.

19. Cand cel care vede isi da seama ca nu e alt faptuitor decat Tendintele, si-l cunoaste pe cel de dincolo de Tendinte, acela se apropie de fiinta mea.

20. Cel intrupat trecand dincolo de aceste trei Tendinte care sunt originea trupului, eliberat de nastere, moarte, batranete si durere, dobandeste nemurirea.

Arjuna a spus:

21. Dupa ce semne este [recunoscut] cel trecut de cele trei Tendinte, Stapane? in cel fel se poarta si cum trece dincolo de aceste trei Tendinte?

Bhagavat a spus:

22. El nu uraste lumina, activitatea si tulburarea mintii; el nu le doreste, o fiu al lui Pandu, nici cand se arata, nici cand pier.

23. Cel care stand ca un strain nu este clintit de Tendinte, cel care isi zice numai „Tendintele actioneaza”, care se tintuieste si nu se clinteste,

24. Acelasi in suferinta si fericire, multumit, [privind] la fel la un bulgare de pamant, piatra sau aur, nepasator la ce-i placut si neplacut, neclintit, nepasator la defaimare si lauda,

25. Nepasator la cinstire si dispret, nepasator de-i cineva prieten sau dusman, renuntand sa treaca la orice fapta, despre acesta se spune ca a trecut de Tendinte.

26. Cel care ma cinsteste cu yoga daruirii, fara abatere, acela trecand dincolo de aceste Tendinte, poate sa devina una cu Brahman.

27. Eu sunt temelia lui Brahman cel nemuritor si neclintit, a Legii eterne si a fericirii depline.


[1] „Cei ce au trup”: constiinta legata de trup dobandeste cu greu realitatea nemanifestata.

[2] „Dupa aceea”: dupa moarte.

[3] „Concentrarea mintii” (dhyana): este o etapa in tehnicile yoga.

[4] „Campul”: sk. kshetra desemneaza lumea-obiectiva si tot ceea ce este strain constiintei pure numita „cunoscatorul campului” (sk. kshetrajna).

[5] „Versuri”: sk. chandas, versurile Vedelor sau ale Upanishadelor

[6] „Brahma-sutra”: titlul textului de baza al sistemului Vedanta, atribuit lui Badarayana (secolele IV-V). Prezenta acestui titlu constituie pentru R. Garbe un argument ca strofa respectiva este o interpolare. Totusi, s-ar putea ca titlul sa fie mai vechi decat textul lui Badarayana, deoarece Brahma-sutra este rezultatul unor elaborari succesive (cf. O. Lacombe, L’absolu selon le Vedanta, Librairie orientaliste Paul Geuthener, Paris, 1937, p. 13).

[7] „[Inca] una”: simtul intern (manas) numit si cea de-a unsprezecea forta (indrya).

[8] Elementele enumerate in strofa aceasta corespund celor douazeci si patru de principii (tattva) din sistemul Samkhya, care alcatuiesc natura (prakriti).

[9] „Gandirea”: sk. cetana, face parte si ea din lumea obiectiva a „campului”, fiind deosebita de Spirit care este constiinta pura. Deosebirea dintre gandire (cetana) si constiinta Spiritului rezulta, dupa cum sublinia O. Lacombe (op. cit., p. 127), din faptul ca gandirea este obiectivabila si cognoscibila, constituind in conceptia indiana o zona de trecere intre subiectul pur si obiectul sau.

[10] „Cunoasterea adevarului”: se poate traduce si prin „adevarata cunoastere”, din cauza incertitudinii pe care o prezinta forma compusa a expresiei in limba sanskrita.

[11] Intreaga strofa reia epitetele care ii sunt atribuite lui Vishvakarman (creatorul lumii) in Rig Veda, X, 81, 3, si in Shveta-shvatara-Upanishad III, 3, – Sinelui (atman) asimilat cu Rudra.

[12] „Parand”: se poate traduce si prin „iluminand”.

[13] „Nu-si loveste singur Sinele”: nu face rau nici unei fiinte, fiind constient de identitatea Sinelui sau cu Sinele celorlalte fiinte.

[14] „De aici”: din aceasta lume.

[15] „Portile”: organele senzoriale; cf. nota 63N63 si 93

 

Comenteaza

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: